sâmbătă, 7 decembrie 2019





Ne smulge vântul amintirea
Si cade sufletul din noi
Se-mpart şi băncile din parc
Impar, din doi in doi.

Nici n-am ştiut când ai plecat
Simţeam in piept doar gol rotund
Pătruns de fumul de ţigară
Simţeam pereţii cum mă strâng.

Si timpul s-a lipit in colţuri
Si s-a facut intreg şi drept
Azi, peste ani mă plimb in parcuri
Tot cu un gol rotund in piept.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu