Ne smulge vântul
amintirea
Si cade sufletul din noi
Se-mpart şi
băncile din parc
Impar, din doi in doi.
Nici n-am ştiut
când ai plecat
Simţeam in
piept doar gol rotund
Pătruns de
fumul de ţigară
Simţeam pereţii cum mă strâng.
Si timpul s-a lipit in colţuri
Si s-a facut intreg şi
drept
Azi, peste ani mă
plimb in parcuri
Tot cu un gol rotund in piept.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu