La marginea durerii
m-am născut din frunze
din unde şi particule de praf
si mă aşez tăcută
pe colţul de bordură
in unghiul in care m-ai lăsat.
Cu mâna tremurândă
Pun zgomotul pe coală
Te strig in linii curbe, in cratime şi punct
Să mi te scot din tâmplă
Să mi te scurg din piele
Tu intri mai acut si mai adânc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu