Am un fel de Paradis al meu

Unde nimic nu doare

Si niciun ochi nu plânge

Rupt din liniştea lui Dumnezeu

Ireal, fără constrângeri.

Am colţul meu uitat de lume

E necreat si nenăscut

E singular si fără nume

Fără sfârşit, fără-nceput.

O hartă fără margini

Cu relief abstract

Zidită din imagini

De alb imaculat.

Acolo pe bordură

Te-aşteaptă Ea pe Tine

Bucata de făptură

Si-un om ce nu mai vine.